Povestea ARO (Automobile Romania sau Automobil Romanesc), incepe in 1885, odata cu construirea Fabricii de Hartie din Campulung judetul Arges. Dupa o perioada de inactivitate, intre 1930-1944, timp in care spatiile au fost folosite pentru depozitare, din 1944, ca urmare a razboiului, au loc o serie de schimbari. Industria Aeronautica Romana Brasov sau I.A.R. Brasov a transferat aici o sectie de pale de elice si echipamente de ochire pentru avioane, inclusiv muncitori, tehnicieni si ingineri.
Dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, fabrica trece prin mai multe reprofilari ale productiei, aici producandu-se bunuri de larg consum, utilaje agricole si chiar lacate. In 1953, fabrica, denumita in acea perioada „Intreprinderea Metalurgica de Stat„, a produs un numar limitat de 12 motociclete sub numele de IMS 53 („IMS”- denumirea fabricii si „53” anul productiei).
Datorita asemanarii prea mari cu un model britanic, productia a fost oprita, urmand ca dupa cativa ani de productie de componente pentru modele sovietice precum GAZ MM sau GAZ 67, in 1957, sa se produca prima masina, modelul IMS 57. Aceasta era asemanatoare cu modelele sovietice ale caror piese o constituiau. Dupa o productie de aproximativ 2000 de bucati, in 1959, se fabrica umatoarea iteratie, modelul IMS M59.
O noua era
Ultima versiune bazata pe modelele sovietice, a fost M461 (M – Muscel, 4 – al patrulea model, 61 – anul fabricatiei), model care a dat si startul productiei catre export. Modelul M461 si iteratiile sale, au fost extrem de fiabile, cu bune performante off-road, ajungand sa castige si premii la concursuri internationale. Acest lucru a dus la cresterea renumelui international al brandului ARO. S-au produs zeci de mii de unitati din acest model, majoritatea catre export, pana in jurul anului 1975 cand a fost sistata productia.
In paralel, in anul 1969, an in care are loc si lansarea comerciala a unei alte legende Romanesti Dacia 1300, in cadrul evenimentului EREN (Expozitia Realizarilor Economiei Nationale) este dezvaluit si proiectul special al Uzinei ARO, ARO 240.
Din pacate, desi a trecut prin mai multe versiuni, fiecare cu noi imbunatatiri, din cauza coruptiei si a lipsei de interes in a investi in modernizare, in 2006 ARO intra in faliment. Nu voi insista pe motivele si vinovatii punerii pe butuci a acestei legendare masini, care desi a cunoscut mai multe versiuni si a trecut prin mai multe tentative de revitalizare, nu a fost suficient.
Ca o concluzie, pentru cei ca mine, care si-ar dori un asemenea model dar au un buget mai mic sau spatiu de depozitare limitat, exista o macheta la scara 1:8 a acestei masini. Printr-o serie de reviste care contin piesele, colectia este distribuita, printre altii, de cei de la Magazinul Colectionarului.
